10 lucruri pe care trebuie sa le stii despre Bourbon


 

Atunci cand vorbim despre whiskey-urile americane ne referim de obicei la Bourbon, desi exista de fapt peste 20 de stiluri de whisky-uri acceptate de legea americana

1. Amestecul trebuie sa contina intre 51% si 80% porumb. Secara, graul si orzul reprezinta elementele ce ofera aroma. Preparatul de grane este cunoscut sub denumirea de mashbill

2. Bourbonul poate fi preparat oriunde in SUA dar in mod traditional el provine din Kentucky. Jack Daniel’s, cel mai bine vandut whiskey din lume, desi se incadreaza si la categoria Bourbon, prefera sa fie numit Tennessee whiskey

3. Toate retetele presupun folosirea unui proces de acrire. In jur de 25% din pasatul primei beri este pastrat si adaugat celei de a doua beri la momentul distilarii. Acesta se numeste “sour mash” (amestec acru) si asigura o calitate constanta

4. Bourbonul trebuie distilat de doua ori, prin lege. Distilarea poate fi realizata inr-o combinatie de alambicuri sau intr-unul de un singur tip. Spirtoasa trebuie sa paraseasca aparatul la o concentratie de 80% alcool.

Whiskey-urile americane se matureaza de doua ori mai repede decat cele scotiene

5. Distilatul pur scos din recipient este cunoscut sub denumirea de “white dog” (caine alb). Toata aroma si culoarea trebuie sa provina exlusiv din distilare si maturare. Este interzisa prin lege adaugarea sau scoaterea vreunui ingredient in/din Bourbon.

6. Procesul maturarii este la fel de important pentru produsul final ca si cel al distilarii. Prin lege bautura trebuie maturata minim 2 ani in butoaie noi, albe, din stejar American, butoaie ce trebuiesc carbonizate pe interior.

7. Factorii ce influenteaza maturarea sunt caldura, climatul, marimea butoaielor, pozitia in care sunt acestea asezate pentru stocare. Butoaiele stocate in depozite trebuiesc rotite. Consitenta se obtine prin intelegerea si controlarea procesului de maturare.

8. Comitatul Bourbon este asezat pe un strat de calcar natural ce functioneaza ca agent de purificare si filtrare pentru sursa locala de apa folosita la distilarea si diluarea bourbonului de inalta calitate.

9. Conform legii, Bourbonul trebuie imbuteliat la o concentratie de 40% sau mai mult. Cele mai multe variante contin intre 40% si 50% alcool.

10. Doar Bourbonul din Kentucky poate fi promovat prin evidentierea statului din care provine (Kentucky Straight Bourbon Whiskey).

Istoria vinului incepe acum 60 de milioane de ani

 


Prima dovada a existentei strugurilor o reprezinta niste podgorii fosilizate de acum 60 milioane de ani…


Istoria vinului incepe cu prima atestare scrisa avand legatura cu viticultura care apare in Vechiul Testament unde se povesteste despre Noe care avea o podgorie si facea vin.

O veche fabula persana acorda unei doamne de la curte meritul descoperirii vinului.

Printesa, care pierduse favoarea Regelui, a incercat sa se sinucida mancand niste struguri care fermentasera intr-un borcan. Rezultatul a fost o intoxicatie urmata de un somn adanc. Cand s-a trezit, si-a dat seama ca se simte mai bine si a recastigat favoarea Regelui aratandu-I originala “metoda”, care a fost prezentata intregii curti.


Este stiut ca prin anii 4000 i.Hr  incepuse deja cultivarea strugurilor si producerea vinului.

Primele podgorii se crede ca au existat pe langa Marea Caspica si in Mesopotamia, in zona Iranului de astazi. Papirusuri din morminte atesta existenta vinului in Egipt in jur de 2700-2500 i.Hr.

Preotii si regii aveau acces la vin, in timp ce clasele inferioare beau bere.

Istoria vinului la inceputuri

In Egipt s-au descoperit primele recipiente in care vinul era pastrat, si s-a observat ca oamenii aveau deja cunostinte despre efectul temperaturii asupra fermentarii vinului.


Vinul a ajuns in Europa o data cu extinderea civilizatiei grecesti din jurul anului 1600 i.Hr. In Odiseea si Iliada ale lui Homer se gasesc pasaje in care se descrie in mod detaliat modul de preparare al vinului.

Vinul era un articol important in comertul grecilor, iar medici vestiti, printre care si Hippocrate obisnuiau sa il prescrie foarte des. Tot grecii au fost primii care au invatat sa adauge ierburi si condimente, pentru a-i da diferite arome.


Istoria vinului in vestul Europei

In vestul Europei, dezvoltarea viticulturii s-a datorat in mare parte influentei romanilor care au inceput sa clasifice varietatile de vinuri si de struguri, identificand si bolile care atacau vita de vie precum si tipurile de sol unde aceasta se dezvolta cel mai bine.


Cea mai veche sticla de vin a fost descoperita in Germania, intr-un sarcofag; sticla data de la 325 AD si a fost descoperita in 1867.

Era o amfora de sticla galben-verzuie, iar manerele aveau forma unor delfini.

Dintre toate sticlele descoperite aceasta este singura care si-a pastrat continutul. Lichidul antic avea foarte mult sediment si continea si ulei de masline, pe care romanii il foloseau pentru a preveni oxidarea vinului.

Pe la inceputul primului mileniu, vinul era exportat din Imperiu catre Spania, Anglia si Franta. Dar in curand si aceste zone si-au dezvoltat propriile podgorii iar Imparatul roman a interzis importul de vin din Franta, pentru a elimina aceasta competitie straina.

In secolele urmatoare, Franta a ajuns as domine piata vinului in intreaga lume. La ineput era folosit in scopuri sacre si in spiritul traditiei in timpul Evului Mediu.


Pana in 1152, in timpul domniei lui Henric II, Anglia a devenit prinicpalul client al regiunii Bordeaux.

Istoria vinului in Lumea noua

Explorarile geografice au adus vinul si in Mexic, Argentina si Africa de Sud in anii 1500-1600. Desi in aceasta perioada au existat multe incercari de a planta vita de vie de-a lungul coastei Atlanticului si in Nordul Americii si in Bazinul Fluviului Mississippi, nici una nu a avut succes.

Vita de vie plantata murea dupa doua sau trei sezoane. Cu toate acestea, in Mexic si California nu au existat probleme.


Hernando Cortez, guvernator al Mexicului in 1525, a ordonat plantarea vitei de vie. Acest fapt a avut asa un succes ca regele Spaniei a interzis extinderea plantatiilor, deoarece se temea ca nu cumva colonia sa sa isi asigure singura tot necesarul de vin.

Aceasta lege a impiedicat dezvoltarea industriei vinului in zona.

In Europa, podgoriile au supravietuit sub auspiciile bisericii si ale misiunilor.

In 1769, parintele Junipero Serra, franciscan, a plantat prima podgorie in California, in San Diego. Parintele Serra a mai pus bazele a inca 8 misiuni in California, dezvoltand si plantatiile de vita de vie, primindu-si numele de “Parintele vinului Californian”.

Varietatea cultivata de el isi avea originea in Mexic si a ramas cunoscuta ca “struguri de la Misiune”, dominand productia vinului in California pana in 1880.

In toata istoria lui vinul s-a folosit pentru ceremonii. Daca ai si tu o ceremonie poti afla mai multe despre cum sa le dai de baut invitatilor tai AICI

P.U.P. by Barblade

 

#pandemicproofevents

4 pasi simpli pentru a-ti face o petrecere in deplina siguranta

Pasul 1: Gaseste o resedinta privata. Poate fi a ta sau a altcuiva sau poti inchiria

Pasul 2: Bar privat. Un bar care se infiinteaza pentru tine si ii serveste doar pe ai tai. Ai meniu personalizat doar cu  bauturile care iti plac

Pasul 3: De mancare. Fie ca este buffet privat, catering sau on-site cooking... diversitatea este la cote maxime

Pasul 4: Entertainment. Un laptop si o boxa sau sunet si lumini profesionale?  Muzica live, DJ sau stilul tonomat? Oricare ar fi raspunsul poate iesi o petrecere reusita. Pentru ca atmosfera o face in primul rand publicul

Afla mai multe aici https://www.barblade.ro/petreceri-ultra-private/

Cum sa-ti alegi vinul ca un cunoscator cunoscand detalii despre cea mai povestibilǎ bauturǎ

Dincolo de măiestria vinificatorului, vinul este în primul rând expresia soiului de strugure, a solului în care este plantat şi a condiţiilor climatice din anul recoltei.

Toate aceste detalii sunt înscrise pe eticheta vinului şi te pot ajuta să faci o alegere inspirată dacă ştii să le decodezi.

Ce informaţii ne oferă eticheta vinului? Mona Arsulescu, de la vinuripovestite.ro, te învaţă sa-ti alegi vinul ca un cunoscator.

Denumirea vinului, podgoria şi soiul de strugure
În general, vinul se recomandă prin ceea ce se numeşte “denumire de origine” sau, în franceză, “apellation”. Acest termen înseamnă regiune viticolă definită geografic.

În Franţa, sistemul AOC (Apellation d’origine controlee) este o garanţie că ceea ce scrie pe etichetă chiar se află în sticlă.

Adică vinul chiar provine din zona, anul şi soiul de strugure menţionat pe etichetă şi că este produs conform unei metode specifice.

De asemenea, sistemul AOC impune prin legi detaliate ce tip de strugure poate fi plantat într-o anumita zonă şi stabileşte reguli stricte de culegere a strugurilor sau producere a vinului.

În Franţa sistemul AOC este respectat de toţi producătorii şi reprezintă o garanţie a calităţii.

O altă caracteristică a vinurilor franceze o reprezintă sistemul de clasificare a viilor, care diferă de la o regiune la alta.

De exemplu, în cazul Bordeaux-ului există menţiunea “Cru classé”.

Termenul “Cru” desemnează vinul provenit strict dintr-o anumită vie. În 1855, 61 de vinuri roşii din regiunea Medoc (şi unul din zona Graves) au primit titulatura de “Cru classé” şi au fost împărţite în cinci categorii.

De atunci şi până azi, doar vreo câteva alte vinuri au mai obţinut această titulatură.

O altă particularitate a vinurilor franţuzeşti constă în faptul că nu au specificat soiul de strugure pe etichetă.

Singura excepţie de la această regulă o întâlnim în regiunea alsaciană.

Lumea noua a vinurilor

În timp ce eticheta vinurilor franţuzeşti este centrată pe AOC, renumele podgoriei de unde vine vinul şi numele producătorului, eticheta vinurilor din “lumea noua”.

SUA, Africa de Sud, Noua Zeelandă, Australia, Chile, Argentina menţionează în plin plan soiul de strugure şi numele vinului. De obicei, este un nume ales din considerente de marketing.

Acest obicei de a da un nume vinului, fără să aibă vreo legătură cu via propriu-zisă, dar care prin promovare poate să singularizeze vinul şi să-l facă mai cunoscut, este din ce în ce mai uzual în toate zonele viticole.

Singurele regiuni care încă rezistă cu succes acestei tendinţe sunt cele cu tradiţie îndelungată, care produc unele dintre cele mai scumpe şi mai celebre vinuri: Bourgogne, Bordeaux, valea Rinului.

Conţinutul de zahăr

Vinurile se clasifică şi în funcţie de cantitatea de zaharuri pe care o conţin.

Zaharuri rămase din procesul de fermentaţie şi nu adăugate – menţionată de obicei, pe etichetă :

“sec” înseamnă 2- 4 grame de zahăr la litru

“demisec” între 4 şi 12 grame la litru

“demi-dulce” între 12 şi 50 de grame la litru

un vin “dulce” are peste 50 de grame la litru

Concentraţia de zahăr din vin, depinde însă şi de obiceiurile culturale. Dacă un vin roşu sec franţuzesc are în mod normal până în 2 grame de zahăr la litru. Vinul românesc considerat sec poate avea frecvent 4 grame la litru şi uneori chiar peste 4 grame.

Mai mult chiar, pe piaţa franceză de vin, piaţă educată şi cu tradiţie, menţiunea “sec” pentru anumite vinuri e considerată de la sine înţeleasă. Veţi descoperi foarte multe vinuri franţuzeşti roşii care nu au menitunea “sec” pe etichetă.

Continutul de zahar al vinurilor spumante

Când vine vorba de vin spumant sau de şampanie, trebuie să ştiţi că menţiunea sec nu înseamnă 2- 4 grame de zahăr la litru, ci mult mai mult – între 17 şi 35 de grame.

Şampania are un regim special, datorat specificului său de fabricaţie. După ce procesul de fermentaţie în sticlă a încetat, şi şampania a stat în cramă cam 12- 18 luni, sticla este desfăcută pentru a fi înlăturată drojdia care a ajutat la fermentarea vinului.

În timpul acestei operaţii o mică parte din lichidul din sticlă se pierde. Sticla se completează cu un sirop numit “lichid de expediţie sau de dozaj”. Acesta are în compoziţie zahăr din trestie de zahăr şi vin vechi sau must.

Şampania se clasifică în funcţie de concentraţia în zahăr a lichidului de expediţie astfel:extra-brut, brut, sec, demi-sec, dulce.

Brut înseamnă 12 – 20 grame de zahăr la litru, sec 17-35 grame la litru, demi- sec până la 50 de grame de zahăr la litru, dulce peste 50 de grame la litru.

Anul recoltei

Atunci când apare pe etichetă înseamnă că, în mod obligatoriu, tot vinul provine din struguri culeşi în acel an. Anul recoltei, numit “millésime” în franceză, este un detaliu foarte important în cazul vinurilor de colecţie.

În Franţa, există tabele cu ani de producţie. Excepţionali, foarte buni, buni sau comuni.

Pentru fiecare regiune în parte, şi chiar podgorie, iar preţul vinului se stabileşte în funcţie şi de acest criteriu. Le puteţi găsi cu uşurinţă pe internet.

Ce înseamnă un an bun pentru vin ?

În general, ceea ce se ia în considerare sunt condiţiile climatice ale anului respectiv care influenţează procesul de măturare al strugurelui.

Ele determină dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sale, condiţie necesară pentru armonia vinului.

Sunt consideraţi ani buni pentru vin cei cu ploaie îndestulătoare primăvară, veri însorite şi toamne blânde şi lungi.

Când condiţiile climatice sunt îndeplinite, strugurii sunt bogaţi în zaharuri şi arome. Vinul are complexitate şi potenţial de învechire.

Totuşi, nu trebuie uitat că la potenţialul de învechire al unui vin mai contribuie şi alţi factori : natură solului, vârsta viţei, randamentul, data culesului şi modul de vinificare.

Ce sunt sulfiţii şi ce caută în sticla de vin?

Sulfitii sunt compuşi chimici pe bază de sulf, dintre care cel mai întâlnit în tehnologia de vinificaţie este dioxidul de sulf (SO2).

Citeste tot articolul aici: https://www.barblade.ro/…/…/18/alegi-vinul-ca-un-cunoscator/

Polițiștii au intervenit cu "CADOURI" de 30.000 de lei la o nuntă

 Polițiștii au intervenit cu "CADOURI" de 30.000 de lei la o nuntă cu peste O SUTĂ de persoane ținută la cort

O nuntă la care participau peste 100 de persoane a fost întreruptă de poliţiştii buzoieni, în cadrul unei acţiuni de control, potrivit news.ro.

Evenimentul se desfăşura într-un cort din comuna Verneşti, iar după intervenţia poliţiştilor mai bine de jumătate din nuntaşi au fost evacuaţi.

Organizatorul şi firma respectivă au primit amenzi de 30.000 de lei.

”La momentul controlului, în interiorul incintei se aflau 110 persoane care participau la o nuntă. Poliţiştii au adus la cunoştinţa organizatorului prevederile legale şi au pus în vederea acestuia să se conformeze normelor impuse în contextul pandemiei Covid-19. În scurt timp deficienţele au fost remediate, însă atât organizatorul, cât şi agentul economic au primit sancţiuni în valoare de 30.000 de lei”, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de Poliţia Judeţeană Buzău.

După plecarea poliţiştilor, la evenimentul respectiv au rămas doar 50 de nuntaşi care şi-au continuat petrecerea în aer liber conform reglementărilor în vigoare.

Sursa: stiripesurse.ro

 Pandemic proof events

P.U.P. by Barblade

soon to be revealed